Tot mai mult azi se golește adunarea lui Hristos
Pentru lucrurile sfinte, omul nu mai este curios
Totul este bun și util, de-i câștigat mai ușor
Iar în urma lor ei lasă, multe suflete ce mor

Mor bătrânii, și cei tineri, mor in păcatele lor
Pentru că astăzi creștinul, nu mai bate-n ușa lor
Să mai spună iar Cuvântul cum odată se rostea
Iar în urma propovăduirii, păcătosul se întorcea

Nu mai este nici țipenie, parcă toate au adormit
Astăzi e mai multă fală, pentru ce omul a agonisit
Pentru pământul care piere, dar pentru cer mai nimic
Iar creștinul se tot pierde, și se face tot mai mic

É un preț ce se plătește, a fi ucenic smerit
Căutând ca să salveze, pe cel ce umblă rătăcit
E o cale cu multă trudă dar care are un scop
Să adune și să ducă la Hristos un mare snop

Dacă încă ești în viața și-ai ajuns ca să citești
Ceea ce Domnul îți spune, ia aminte să împlinești
De-ai lăsat armele jos, și-ai ales o altă cale
Roagă azi pe Domnul Isus, ca să îți mai de-a iertare

Și-n urma iertării Sale, și-a spălării de păcate
Să apuci iar calea sfântă, ce salvează sufletele întinate
Încă este mult ogorul care trebuie lucrat
De aceea te silește, slujind-ul pe Impărat

Fă ce n, -ai făcut vreodată, și dintr-o iubire sfântă
Mergi prin sate, prin ulițe și pe cei pierduți caută
Să se umple toate curtea, numărul cel hotărât
Și în gura mare strigă, vine Miele iubit

Împăcați-vă cu Domnul, să aveți parte-n impărăție
Căci pe nori cu mare slavă, Domnul Isus o să vie
Și de nu ești scris in carte, vei avea parte de chin.
De aceea azi primește, harul fără plată, divin

Ferice va fi de acela care spune și nu tace
Care îndeamnă la iubire, pocăință și la pace
Va avea sus o răsplată, pentru toată truda Sa
Orice face, i se va scrie, înzecit i se va da

De aceea, tu creștine, unde ești, să nu obosești
Despre marea Lui iubire, azi la toți să le vorbești
Nici un suflet să nu piară, ci pe toți tu să-ai aduci
La Cuvântul viu și sfânt, pân' la poala sfintei cruci